Piatra Mare

MASIVUL PIATRA MARE

Avand o suprafata de 80 km² (106 km², D. Calin, 2000), Masivul Piatra Mare intruneste o larga varietate de peisaje, un relief carstic spectaculos, trasee pentru alpinisti si pante pentru practicarea schiului. Partea vestica, mai prelunga, este strabatuta de numeroase trasee turistice. Apare un relief ruiniform, cu numeroase coloane, cleanturi si conuri de grohotis, provenite din dezagregarea conglomeratelor.

Masivul Piatra Mare este asimetric, prezenta unor fasii calcaroase si a faliilor generand un contact net cu Depresiunea Brasov, iar abruptul estic, dintre suprafata structurala superioara si din platoul Sura de Piatra spre valea Garcinului, reprezinta capete de strat si este greu accesibil, cu putine poteci, dificile.

In contrast cu acesta, portiunea vestica, dinspre valea Timisului, este prelunga, fiind constituita din culmi impadurite, din care rasar stanci zvelte, razlete sau grupate.

Instalat pe Falia central-carpatica, abruptul estic prezinta doua nivele de cueste – cel superior este continuu, iar cel inferior este fragmentat de afluentii Garcinului. De pe muchia sa se vad pasuni, fanete si case razlete ce apartin Clabucetelor Tarlungului.

Privita dinspre Predeal, Piatra Mare se etaleaza cu partea ei mai domoala, dominata de o stanca imensa, o olistolita, aflata la marginea platoului superior, acoperit cu pasune si situat imediat deasupra limitei superioare a padurii de molid.

In sectorul nordic apar culmi izolate, in fapt niste maguri conice, cu aspect de clai, inalte de circa 1000 m si despartite de inseuari adanci de pana la 200 m si inconjurate de o prispa larga, situata la altitudinea de 700-800 m: Ieremia-1102 m, Bradet-1073 m, Varful Ascutit (Highis) -1058 m, Mardagaul, Gurghiul, Plopisul-878 m.

Orientarea generala a masivului este de la nord-est spre sud-vest. Structura geologica este dominata de flancul estic al sinclinalului suspendat, care are abruptul spre est, dar inclinarea de ansamblu a acestuia este spre sud-sud-est. Originea lor este tectono-eroziva, apar uneori etajate, separate sau sectionate de vai abrupte, deseori pline cu grohotisuri mobile. De la muchia cuestei, stiva de conglomerate si calcare are o inclinare generala spre vest, vizibila daca urmarim contactul lor cu rocile din baza, fiind de fapt flancul de sinclinal care coboara in valea Timisului pentru a urca in celalalt flanc, in Postavaru.

Dispozitia stratelor este raspunzatoare si de numeroasele forme de detaliu din cuprinsul masivului. Este respectata legea generala conform careia abrupturile se formeaza acolo unde inclinarea pantelor este contrara, caz tipic aici, pe conglomeratele aptiene, albiene si cenomaniene, unde versantul abrupt, spre valea Garcinului, reteaza stratele in cap. Panta lina a interfluviilor cuestelor este grefata pe strate mai dure, aparand suprafete si umeri structurali, in partea superioara a culmilor principale, a celor secundare si chiar pe flancuri.

Spre nord-est, masivul se prelungeste cu o spinare larga, pe care se insira varfurile Pietricica (1643 m), Gatul Chivei (1639 m), Piatra Poienii (1402 m), Bunloc (1187 m) si Carbunaru (1329 m), ultimele trei avand forma conica. Tot cu profiluri conice ies in relief, deasupra orasului Sacele si cele din urma ramificatii nord-estice ale Pietrei Mari: varfurile Bechia (1381 m), Bradetul (1071 m) si Muntele Ascutit sau Highis (1058 m).

In frontul de cuesta din nordul varfului Piatra Mare, care domina bazinul de receptie al vaii Sipoaia, se pot observa detasate turnuri, ace si colonade, alcatuite din conglomerat si sectionate de fetele de strat ce au corespondenta in reversul cuestei care coboara spre axul sinclinalului Timis. In aceasta zona, la cateva sute de metri, in vestul varfului Piatra Mare, pot fi intalnite stanci detasate, cu o inaltime de 6-7 m, asemanatoare babelor din Bucegi. In formarea acestor babe, ale Pietrei Mari, pe conglomerate, un rol important l-au avut procesele diferentiale de inghet-dezghet, combinate cu actiunea vantului, a ploilor, grindinei si zapezilor. Pe reversul cuestei se afla un platou prelungit spre sud cu Coada Pietrei Mari-1831 m si Pietricica-1438 m si spre sud-vest, spre Timisul de Sus, cu culmile Galbeaza-1388 m si Carierei-1439 m.

Spre nord se continua cu o culme centrala, despartita de cateva platouri si inseuari, in culmi secundare: Piatra Mica-1614 m, Gatul Chivei-1639 m, Culmea Arsa-1342 m, Bechia-1399 m, din care spre nord-vest se desprinde Bunlocul-1170 m, iar spre nord-est, Carbunarea-1320 m, Bradetul-1073 m, Varful Ascutit sau Highisul-1058 m si Plopisul-878 m. Majoritatea acestora au aspect de clai, socand forma lor conica, simetria seilor si prispa larga care le inconjoara, situata la 700-800 m. Forma acestor clai conice si impadurite, care caracterizeaza jumatatea nordica a masivului, se datoreaza prezentei rocilor mai dure (conglomerate si gresii), peisajul creat de ele contrastand cu relieful domol si valurit de alunecari, despadurit, dezvoltat pe depozite argiloase.

Din osatura centrala se prelungesc spre Timis numeroase contraforturi rotunjite, cum ar fi Ciorga-1187 m.

Depozitele flisului intern inscriu cute anticlinale si sinclinale faliate, inaltate tectonic si reliefate prin forme structurale. In estul masivului apare un platou structural care domina printr-un abrupt de falie valea Garcinului, aici aflandu-se doua fronturi de cuesta, etajate: cel superior este cvasicontinuu, fiind dezvoltat pe aliniamentul de calcare si conglomerate din estul masivului si dominat de: vf. Sura de Piatra-1703 m, Piatra Mica-1614 m, Gatul Chivei-1639 m, Culmea Arsa-1342 m, Bechia-1399 m. Frontul inferior domina valea Garcinului, fiind fragmentat de afluentii sai de stanga: Zmeurisul, valea Seaca, Musatul, s.a. La baza calcarelor si conglomeratelor care alcatuiesc aliniamentele de cueste, se remarca o generatie de vai cu obarsii puternice.

Varful cel mai inalt din acest masiv, este situat in partea sudica, se numeste Piatra Mare si masoara 1843 m, aflandu-se deasupra frontului de cuesta deosebit de abrupt spre nord, spre bazinul de receptie al vaii Sipoaia, aici aparand capetele de strat, urcate din flancul sinclinalului Timisului.

Conglomeratele de Ceahlau dau un relief abrupt in special in partea de est a Pietrei Mari, unde apar colti si colonade reziduale, iar insulele din calcare jurasice sunt olistolite. Caracterul general al reliefului este acela de podis suspendat, dominat din toate partile de abrupturi si fragmentat de chei adanci, inguste si in trepte (Sapte Scari, Tamina).

Masivul Piatra Mare – in acest masiv, sunt ocrotiti de lege cerbii carpatini, ursii bruni si rasii. In anul 1973, a fost impuscat langa Cascada Tamina, un exemplar de cerb (Cervus elaphus carpathicus), catalogat in categoria ,,medalie de aur’’si alte trofee provenind din micul biotop de cervide de aici, cu exemplare care depasesc altele de felul lor, care provin din masive cu conditii ecologice superioare. Au scazut dramatic efectivele de caprioare si rasi, dar spre deosebire de Postavaru, in acest masiv sunt semnalate haite de lupi. Acestia apar spre sfarsitul iernii, cand cerbii si ciutele sunt impreuna si le mana in valcelele abrupte si adanci ale Pietrei Mari, unde primavara mai ramane zapada moale si uda. Aici, animalele care au iesit mai slabite din lunile de iarna, se infunda in zapada, se poticnesc si cad victima. Se pot vedea pe vaile afluente Timisului, scheletele ciutelor care au fost rapuse de lupi si oase rupte si raspandite ulterior de ursi, in susul si in josul vailor. In anul 2004 pot fi vanati, in intreaga tara, 307 lupi si 2296 exemplare de cerb comun, lopatar si capriori.

Cocosii de munte rotesc in unele puncte din masiv, fiind de fapt cei din Postavaru, care penduleaza in 2-3 minute intre cele doua masive, peste valea Timisului. In trecut aceasta specie era stabila in acest masiv, unde femelele isi depuneau ouale pe sol, sub tufisurile de jneapan si ienupar, una din cauzele diminuarii efectivelor fiind suprapasunatul. In etajul superior, reprezentat de platoul structural si olistolitele izolate apar vanturelul rosu (Falco tinnunculus), soimul calator (Falco peregrinus), brumarita de stanca (Prunella collaris), codrosul de munte (Phoenicurus ochruros), stancuta (Coleus monedula) si numeroase gasteropode, aranee, ortoptere si lepidoptere.

Exemplarele de animale din Piatra Mare au obtinut 45 medalii la expozitiile internationale, ele fiind protejate si hranite de padurarii si studentii Facultatii de Silvicultura Brasov, care au ca baze de cercetare Cabana-laboator Ursu, de pe valea Garcinului si baza didactica Capriorul. Ingrijind o suprafata cinegetica de 24.000 ha, acestia distribuie 35 t de hrana pe an, obtin o productie de 1.200 kg vanat si au o valoroasa colectie didactica. In preajma cabanei se afla o pastravarie, terminata inainte de revolutie, in prezent bine conservata, dar nefunctionala.

        Pe o terasa de pe stanga vaii Garcinului, la circa 4 km de Sacele, functioneaza o interesanta crescatorie de struti africani, proprietate privata, cu un efectiv de circa 50 de exemplare, aclimatizate.

Pasunatul prea intens, cu turme de oi insotite de efective  supranumerice de caini, defrisarea jnepenilor, au determinat restrangerea biotopului cocosilor de munte in masiv; pot fi semnalate gainusele de alun, iar in padurea de fag, primavara poposesc sitarii. Ceea ce este bine sa stie turistii, cand cauta un loc insorit in poienile din preajma fostei cabane, este prezenta viperelor negre, relicte glaciare, care trebuie evitate.

Fauna acvatica prezenta in apa cursurilor din ambele masive, este dispusa tot etajat: in paraiele de munte este zona pastravului (Salmo trutta fario), caruia li se alatura boisteanul (Phoxinus phoxinus), element palearctic, zglavocul (Cottus gobio si C. poecilopus); in raurile de munte este zona cleanului (Leuciscus cephalus) si a moioagei sau mreana de munte (Barbus meridionalis petenyi), aparand si speciile din zona pastravului si porcusorul de vad (Gobio uranoscopus), prezent doar in bazinul Dunarii si al Vardarului. La altitudini inferioare, unde viteza cursurilor este de 10-15 cm/s, oscilatiile de nivel sunt mai mari, apa este mai tulbure, datorita numeroaselor suspensii, apar: scobarul (Chondrostoma nasus), specie europeana care nu ajunge pana la Atlantic, dar poate fi intalnit pana spre Lacul Aral, urmat de clean, cu o larga raspandire, mreana (Barbus barbus), specie central-europeana, absenta in peninsulele sudice ale Europei si diverse specii de porcusori.

Suprafata judetului Brasov este impartita in 54 fonduri de vanatoare, din care 14 sunt gospodarite de catre Directia Silvica Brasov, 2 de catre Facultatea de Silvicultura Brasov, iar restul de Asociatia Vanatorilor si Pescarilor Sportivi. Cabanele de vanatoare legate direct, prin amplasament si  activitate, de Muntii Barsei, apartin Ocolului Silvic Brasov, una fiind amplasata in Poiana Brasov (Poiana de Jos), iar cealalta in Predeal. Agentiile Nimfa si cea Ecologica si de Turism, cu sediul in Brasov, sunt cele, care la solicitarea clientilor, organizeaza partide de vanatoare.